Moş Crăciun, cu daruri multe
Vine, vine, e pe drum!
Îl aşteaptă de acum
Şi Bogdan Mihai, cuminte.
HOMO SUM, HUMANI NIHIL A ME ALIENUM PUTO (TERENTIU) (Om sunt şi nimic din ce e omenesc nu-mi este străin.)
E Ziua Naţională a României. Cinstim eroii neamului, care au scris cu mintea, inima şi sufletul lor pagini de istorie glorioasă, cinstim România. Depunem coroane şi jerbe de flori la Monumentul Eroilor Neamului, în Parcul Rozelor din Drobeta-Turnu Severin.
Plouă, plouă, plouă. Oameni, umbrele şi flori.Oficiali, preoţi, militari, politicieni, cetăţeni… Aş vrea să mă bucur, dar nu pot. Nu pentru că plouă şi e vremea potrivnică. Pentru că unele gesturi ale concetăţenilor mei au luat-o razna.
La intrarea pe platoul festivităţilor un cort cu cârnaţi şi fasole, condimentat cu câţiva muzicanţi şi o echipă TV este ocolit, nu căutat de cetăţeni. Apreciez gestul celor care ignoră “oferta” disimulat politizată şi ofensatoare pentru credincioşii ortodocşi, care în Postul Crăciunului sunt ademeniţi cu ţuică şi cârnaţi.
E o atmosferă apăsătoare şi, prin excesul de zel al unor “cocoşaţi” politic, care fie dirijează dezonorant pentru ei coroanele de flori cu tricolor în zone mai puţin vizibile, pentru a fi slugarnici cu florile puternicilor zilei, chiar dacă sunt din ce în ce mai ofilite, fie umbresc haina militară “ţinând” umbrela Prefectului.
În faţa Palatului Administrativ, de peste două săptămâni, un român, în lanţuri, sandwich între două afişe protestează împotriva regimului, a nedreptăţii pe care o resimte. Este şi azi acolo. Nu-l “deranjează” nimeni, doar câţiva trecători obişnuiţi se opresc şi îi vorbesc, mai mult îl compătimesc, decât îl încurajează.
Aud că şi la Bucureşti, cu insolenţă, armata este obligată de mai marii ei să dea onorul, încălcând Constituţia şi protocolul de stat.
La tot mai puţine case, pe tot mai puţine balcoane şi chiar la tot mai puţine instituţii este arborat Tricolorul.
E 1 Decembrie, Ziua Naţională a României şi nu pot să mă bucur. Ploaia însăşi pare să fie un avertisment al Domnului: “Români, Dumnezeu vă dă, dar nu vă bagă şi în traistă!”
Plouă şi picăturile încep să semene cu lacrimile românilor!
Româno-americanul Florentin Smarandache a primit Medalia de Aur pentru Ştiinţă | ![]() | ![]() |
Pécs, Ungaria/Romanian Global News | |
luni, 13 septembrie 2010 | |
Această medalie a răsplătit două realizări ştiinţifice ale conjudeţeanului care este şi corespondent special al ziarului nostru: introducerea noţiunii de „Neutrosofie" în logica matematică şi enunţarea „Ipotezei Smarandache" în fizica teoretică. „Neutrosofia" este o generalizare a „dialecticii" din filozofie, realizată de Florentin Smarandache prin introducerea categoriei de „neutru", alături de categoria de „contrarii". Prin aplicarea neutrosofiei în logica matematică, s-a realizat logica neutrosofică (numită în literatura de specialitate şi „logica smarandachiană"), în care o variabilă logică are trei valori: „adevărat", „fals" şi „incert". Enunţată în articole de fizică teoretică, „Ipoteza Smarandache" (apărută ca o consecinţă a paradoxului Einstein-Podolsky-Rosen şi a inegalităţii lui Bell) afirmă că în Univers nu poate exista o viteză-limită, contrazicând concluzia lui Einstein, care susţine că viteza luminii este viteza-limită din Univers. Academia de Ştiinţe „Telesio-Galilei", cu sediul în Croydon, comitatul Surrey, Marea Britanie, cu o filială la Universitatea din Pécs, Ungaria, este o asociaţie nonprofit formată de savanţi (cei mai mulţi sunt din domeniul ştiinţelor naturii), având ca scop progresul creativităţii ştiinţifice. Ea poartă numele a doi oameni de ştiinţă italieni, Galileo Galilei (1564-1642) şi Bernardino Telesio (1509-1588), care au schimbat modul de înţelegere a Lumii şi au avut o atitudine fermă împotriva obscurantismului. Dacă fizicianul, astronomul şi filozoful Galilei este cunoscut de toată lumea, pentru că figurează în manualele şcolare, contemporanul său Bernardino Telesio (filozof independent aparţinând Renaşterii târzii) este mai puţin cunoscut, pentru că s-a retras din mediul universitar pentru a-şi putea dezvolta în cărţile sale ideile filozofice şi ştiinţifice în afara restricţiilor tradiţiei aristoteliene-scolastice, dominantă în universităţi. El a fost un critic înflăcărat al metafizicii şi a promovat abordarea empirică (pe bază de experienţă) în filozofia naturii, fiind premergătorul empirismului modern timpuriu. Opera sa a avut o influenţă foarte mare asupra unor filozofi de marcă ai epocii, precum Tommaso Campanella, Giordano Bruno (ambii din Italia), Pierre Gassendi (Franţa), Francis Bacon şi Thomas Hobbes (ambii din Anglia). Printre cei peste 160 de membri din lumea întreagă ai Academiei se află şi patru români: Cornel Ciubotariu (fizician, prof. univ. dr. la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi" Iaşi), Constantin Udrişte (matematician, prof. univ. dr. la Universitatea „Politehnica" Bucureşti), Radu Zamfir (filozof) şi Florentin Smarandache. Fondatorul Academiei de Ştiinţe „Telesio-Galilei", în anul 2007, este italianul, stabilit în Anglia, Francesco Fucilla (n. 01.08.1951, în Cosenza, ca şi Telesio, a cărei memorie vrea să o păstreze prin numele acestei organizaţii neguvernamentale ştiinţifice). Este geofizician (a lucrat la marile companii internaţionale de prospecţiuni petroliere), inventator, scriitor, realizator de filme (documentare ştiinţifice) şi om de afaceri în domeniul petrolului. Din anul 2008 acordă premii anuale pentru realizări ştiinţifice de excepţie, când festivitatea înmânării premiilor a avut loc în Marea Britanie, iar în anul 2009, la Gurzuf (Crimeea, Ukraina). Ceremonia din 2010 a avut loc în Ungaria nu doar pentru că organizaţia are aici o filială, ci şi pentru că oraşul Pécs este Capitală Culturală Europeană în acest an. Vizionați pe YouTube cei zece oameni de stiintă laureați ai medaliei de aur pe anul 2010 printre care și românul nostru: http://www.youtube.com/watch?v=9mydDB7zXCo&feature=related
Iar aici discursul lui Florentin Smarandache: http://www.youtube.com/watch?v=MUM5ljyCco8
O corespondenta de la dl. Mircea Monu |